Rechizitoriul din dosarul Revoluției, publicat de Parchetul General. Dezvăluiri despre Ion Iliescu

Parchetul General a făcut public rechizitoriul din dosarul Revoluției. Documentul are 345 de pagini în care detaliază faptele de la Revoluția din decembrie 1989 și modul în care multe persoane au fost ucise, rănite sau încarcerate pe teritoriul României.

Parchetul General a publicat rechizitoriul din dosarul Revoluției

Fostul președinte Ion Iliescu este cercetat în stare de libertate în acest dosar pentru infracțiuni contra umanității.

Grupul Iliescu, cel care a preluat puterea în România în decembrie 1989 era format din civili și militari care aveau ca scop înlăturarea dictatorului Nicolae Ceaușescu, dar și menținerea României în sfera influenței fostei Uniuni Sovietice, conform rechizitoriului. 

Grupul lui Iliescu era format din persoane marginalizate de fostul regim dictator, însă se dorea rămânerea României în sfera de influență a Uniunii Sovietice.

Fostul președinte Ion Iliescu, trimis în judecată

Ion Iliescu a fost trimis în judecată alături de Gelu Voican Voiculescu și generalul Iosif Rus.

Procurorii scriu în rechizitoriu că „în mod constant, până în prezent, Iliescu Ion a negat în public sau a bagatelizat existenţa acestui grup pe care, în realitate, aşa cum o arată probatoriul, l-a condus”. 

„Probatoriul administrat a relevat că pe fondul degenerării relaţiilor bilaterale dintre RSR şi URSS (degradare survenită ulterior momentului „Praga 1968”), urmare, inclusiv, a gravelor erori de politică internă (ce au produs o stare de nemulţumire profundă şi generală) s-a format şi a evoluat în timp o grupare dizidentă care a avut drept scop înlăturarea fostului preşedinte Ceauşescu Nicolae, dar menţinerea României în sfera de influenţă a URSS.

Această grupare a fost formată atât din civili (latura politică), cât şi din militari (latura militară), cu toţii marginalizaţi într-un fel sau altul prin deciziile fostului preşedinte.

Componenţii grupului au aparţinut principalelor două filoane militare (MApN şi DSS), de la nivel mediu până la vârf, dar şi structurilor civile ale statului român.

Desigur, nu doar membrii acestui grup au manifestat atitudini ostile regimului Ceauşescu, însă prin funcţiile deţinute (implicit, influenţele exercitate), dar mai ales prin raportare la evoluţia istorică (începând cu 22 decembrie 1989), se poate afirma, fără echivoc, faptul că acest grup s-a dovedit eficient în demersul său”, susţin procurorii în rechizitoriu.